22.09.2015

Lotul olimpic al României a obţinut două medalii de argint şi o medalie de bronz la a IX-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului (International Earth Science Olympiad - IESO), care a avut loc în Brazilia, în perioada 12-20 septembrie.

Medaliile de argint au fost cucerite de Alexandra Dima (clasa a XI-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Dan-Mircea Neagoe (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa), porivit Ministerului Educaţiei.
Medalia de bronz a intrat în posesia lui Tudor-Cristian Cozma (clasa a X-a/Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Iaşi). Din lot a făcut parte şi Maria Velicu, elevă în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. La ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Ştiinţe ale Pământului au participat 92 de elevi din 23 de ţări.


sursa: adevarul.ro
foto: moldova.org

29.07.2015

Faimosul şoim călător (Falco peregrinus), care se găseşte pe aproape toate continentele, mai puţin în Antarctica, a fost omologat de Guinness Book of World Records 2015, ca fiind cea mai rapidă vieţuitoare din lume. Pasărea atinge o viteză de peste 300 km/h, în momentul în care se lansează într-un atac vertical asupra prăzii, folosind din plin forţa gravitaţională. Atacurile în picaj sunt de o spectaculozitate aparte.

Nici în zbor orizontal, şoimul călător nu se lasă mai prejos, putând atinge viteze de până la 180 km/h în condiţii de vreme favorabilă.

Potrivit milvus.ro, site-ul oficial al Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii ''Grupul Milvus'', pasărea răpitoare este o specie de şoim de talie mare, aproape de mărimea unui şorecar. Silueta este caracterizată prin corp robust, baza cozii late, coadă relativ scurtă, aripi late şi cap mare. Femela este considerabil mai mare decât masculul. Partea inferioară a aripilor este uniform dungată. Partea dorsală a adulţilor este de culoare gri închis, cea mai proeminentă fiind zona mai deschisă aflată la baza cozii, care este în contrast cu restul corpului. Caracteristic speciei este şi capul, respectiv mustaţă neagră, fiind în contrast cu obrazul alb.

Şoimul călător preferă zonele stâncoase, dar poate cuibări şi în mlaştini, iar în multe cazuri se stabileşte în oraşe.

La mijlocul secolului trecut, menţionează site-ul citat mai sus, populaţia şoimilor călători din Europa, inclusiv din România, scăzuse dramatic, până aproape de dispariţie. În prezent, populaţiile de şoimi sunt într-o revenire spectaculoasă. La noi în ţară, aceştia s-au stabilit în tot mai multe zone din lanţul Munţilor Carpaţi.

Şoimul ocupă cuiburile altor specii (corb, acvilă de munte), construite pe stânci, dar cuibăreşte şi în crevasele stâncilor sau pe cornişele clădirilor. Perioada de cuibărit începe în februarie-martie. Femela depune de obicei 3-5 ouă (mai rar 2 sau 6). Puii eclozează după 28-32 de zile, la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai, şi sunt îngrijiţi, în cuib, timp de 5-6 săptămâni. După încă alte 2 luni petrecute în afara cuibului, puii devin independenţi. De obicei, primii care părăsesc cuibul sunt masculii, după care, la 1-2 zile urmează femelele.

Pasărea răpitoare vânează de obicei în zone deschise, unde poate captura cu uşurinţă păsările. Se hrăneşte exclusiv cu păsări de talie mică sau medie, iar unele populaţii s-au specializat pe vânarea liliecilor sau a insectelor.

Cei mai importanţi factori ce ameninţă această specie, identificaţi la noi în ţară, sunt deranjul neintenţionat produs de un turism necontrolat, practicarea unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta), practicarea motosporturilor, şi deranjul intenţionat (de exemplu, de către ciobani), braconajul şi jefuirea cuiburilor de către colecţionarii de ouă şi şoimari. Un real pericol reprezintă şi capturarea păsărilor de către porumbari. Alţi factori negativi sunt otrăvirea păsărilor răpitoare, electrocutarea pe stâlpii de medie tensiune, coliziunea de eoliene sau pierderea habitatului din cauza construcţiilor sau a distrugerii plantaţiilor forestiere.

 

sursa: descopera.ro
foto: nathistoc.bio.uci.edu

15.07.2015

Universitatea din București (UB) redeschide joi, cu prilejul aniversării a 151 de ani de la înființare, ușile Muzeului UB pentru vizitatori, după un an în care au fost efectuate lucrări de renovare, modernizare și reorganizare.

Potrivit unui comunicat al UB, înființat pe 29 iulie 1967, muzeul deține un patrimoniu ce se compune din documente și obiecte valoroase, cu semnificație pentru istoricul instituției de învățământ bucureștene. Aceste mărturii recompun o istorie care coboară în timp până la momentul înființării la București a Academiei domnești de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, instituție care a devenit un centru important de educație și cultură pentru spațiul sud-est european.

Din punct de vedere tipologic, muzeul valorifică o largă gamă de exponate: documente, manuscrise, cărți rare, cursuri universitare, litografii, fotografii, planuri, medalii, plachete, insigne, drapele, picturi, sculpturi, pisanii și piese de mobilier.
Proiectul este coordonat de conf. univ. dr. Florentina Nițu, prodecan al Facultății de Istorie din cadrul UB. Momentul fondator este marcat prin decretele lui Alexandru Ioan Cuza cu privire la înființarea UB, precum și la confirmarea primului rector al universității și a decanilor celor trei facultăți.
Printre piesele valoroase care trimit la această perioadă se numără piatra fundamentală a vechii clădiri a universității, așezată la fundația edificiului pe 10 octombrie 1857, precum și acvila de pe frontonul vechii clădiri realizat Karl Storck și distrus în timpul bombardamentelor aeriene anglo-americane din aprilie 1944.

Conform comunicatului, deși a traversat o perioadă grea în anii comunismului, universitatea a cunoscut pe ansamblu o confirmare și consolidare a valorilor profesionale. Activitatea universitară poate fi reconstituită printr-o serie de fotografii inedite, diplome sau foi matricole. De asemenea, în expunere pot fi văzute diploma Doctor Honoris Causa acordată lui Nicolae Ceaușescu în 1973, precum și fotografii și alte mărturii ale vizitelor făcute universității și muzeului.

 

sursa: agerpres.ro
foto: hisoria.ro

28.07.2015

Efectul muzicii clasice se răsfrânge la nivel molecular, influențând, în mod benefic, activitatea genelor implicate în diverse funcții importante ale creierului, au observat cercetărorii finlandezi de la Universitatea din Helsinki.

În cadrul studiului, o parte din voluntari au ascultat  Concertul pentru vioară nr. 3 în Sol major, compus de Mozart și care durează 20 de minute. Ceilalți participanți au alăcătuit un grup de control și au fost rugați ca, în acest interval, să participe la activități care nu implicau muzica, precum purtarea de conversații cu alți participanți, plimbatul sau cititul unei reviste.

Experții au prelevat mostre de sânge de la toți participanții, atât înainte de începerea experimentului, cât și la finalul celor 20 de minute. De asemenea, anterior audiției, experții au evaluat nivelul de educație și aptitudini muzicale ale participanților.

Rezultatele au arătat că „ascultarea muzicii clasice a îmbunătățit activitatea genelor implicate în secreția și transportul de dopamină, în neurotransmisie sinaptică, în procesul de învățare și memorare”, puncteză autorii. Muzica a avut o influență puternică în special asupra genei alfa-sinucleina (SNCA), care a înregistrat cea mai mare creștere a ratei de expresie.  Această genă este asociată cu boala Parkinson, iar în cazul păsărilor, este gena prin intermediul căreia acestea învață triluri.

„Creșterea ratei de expresie a mai multor gene cunoscute pentru faptul că sunt responsabile de învățarea unui cântec și de ciripitul păsărilor cântătoare sugerează un fond evolutiv comun al percepției sunetului între păsările cântătoare și oameni”, a declarat coordonatorul studiului, dr. Irma Järvelä.

Totodată, cercetarea a arătat că muzica clasică ar putea contribui la protejarea sănătății creierului. În cadrul studiului, a fost observată o scăderea a ratei de expresie a genelor asociate cu procesul de neurodegenerare (care poate conduce la dezvoltarea bolilor cerebrale degenerative), în cazul voluntarilor care au ascultat concertul compus de Mozart.

„Acest efect a fost detectabil doar în cazul participanților cu experiență muzicală, fapt ce sugerează importanța familiarizării și a experienței în medierea efectelor induse de muzică”, subliniază autorii.

Despre educația muzicală s-a demonstrat anterior că aduce multiple beneficii pentru sănătatea creierului. Experții de la Universitatea Northwestern au observat că studierea unui instrument muzical în copilărie contribuie la o dezvoltare mai bună a abilității de răspuns la sunetele vorbirii la maturitate. Acest lucru este în special important pe parcursul procesului de îmbătrânire, când capacitatea auditivă poate fi alterată de modificările care apar la nivelul creierului.

Un alt studiu a demonstrat că lecțiile muzicale din copilărie ajută la dezvoltarea capacității de discernământ auditiv, a vocabularului, a raționamentului nonverbal și a abilităților motrice fine ale mâinilor.

De altfel, chiar și simpla ascultare a pieselor muzicale poate aduce beneficii importante. Studiile care au analizat acest aspect au arătat că delectarea cu muzică ajută la reducerea durerilor, a depresiei și a stresului, micșorează tensiunea arterială, îmbunătățește sistemul imunitar, protejează și îmbunătățește funcșiile cognitive (în special vigilența, acuitatea mintală, memoria și gradul de atenție).


sursa: semneletimpului.ro

02.07.2015

Andrei Ionita, violoncelistul roman de doar 21 de ani, a castigat medalia de aur a unuia dintre cele mai importante concursuri internationale de muzica. International Tchaikovsky Competition se desfasoara la fiecare patru ani la Moscova si este deschisa pianistilor, violonistilor si violoncelistilor pana in 30 de ani. Ionita este primul roman care castiga aceasta competitie. Directorul concursului este Valery Gergiev, dirijorul principal al London Symphony Orchestra. Premiul intai la categoria violoncel, in valoare de 30.000 de dolari, a fost castigat de Andrei Ionita, marele premiul al competitiei, in valoare de 100.000 de dolari, urmand sa fie anuntat vineri si acordat instrumentistului care a adunat cele mai mari note din partea juriului.

Concursul Ceaikovski este una dintre cele mai dure competitii de muzica clasica din lume, atat prin repertoriul extrem de solicitant pentru solist, cat si prin presiunea asupra concurentilor provocata de o expunere mediatica mare atat in Rusia, cat si in presa internationala. “Astazi se pare ca se cere mai degraba un solist de tip super-erou, cineva care sa poata canta tehnic perfect si in acelasi timp cu profunzimea unui batran filozof”, scria unul dintre membrii juriului competitiei, violoncelistul Lynn Harrell.

Andrei Ionut Ionita a absolvit Colegiul National Sf. Sava din Bucuresti si a studiat la Universitatea de Arte din Berlin. Mai are in palmares cateva premii, dar niciunul atat de important precum cel obtinut in aceasta saptamana. In 2014 s-a clasat al doilea in Concursul International de Muzica ARD. A cantat la Opera din Berlin, la Petit Palais din Paris si urmeaza sa debuteze cu Deutsches Symphonie-Orchester la Berlin. Andrei Ionita canta pe un violoncel din 1671, fabricat de Giovanni Battista Rogeri, donat de German Foundation for Musical Life.

Dupa o selectie preliminara, in competitia internationala Ceaikovski intra 25 de instrumentisti la categoriile cu corzi (vioara si violoncel) si 30 de pianisti, care sunt invitati la auditii la Moscova si St. Petersburg. Dupa doua runde sunt alesi sase finalisti. In prima runda, concurentii trebuie sa sustina un recital de cel putin 40 de minute in al carui repertoriu, in acest an, au fost bucati de Bach, Ceaikovski si Piatti. Runda a doua include obligatoriu o sonata de Beethoven, Schubert sau Brahms si un concert de Haydn. In runda finala, cei sase concurenti ramasi canta Ceaikovski si un concert la alegere. Juriul este format din artisti prestigiosi din intreaga lume.

 

sursa: hotnews.ro

Promo